Câtă apă se bea pe zi, în timpul postului doar cu apă?

•

În primele 7 zile de post tendința e de a bea mai mult de 2 litri, tinzând spre 3 litri.

Asta are legătură, pe de o parte, cu temperarea stării de acidoză, asociată cu procesul de detoxifiere a organismului, care se petrece în primele 5-7 zile. (În acest interval, aciditatea sângelui crește, iar corpul are nevoie de apă pentru echilibrare. Desigur, asta e o supoziție și o bănuială de-a mea.)

Pe de altă parte, impulsul de a bea mereu apă în primele zile de post, în special la prima experiență de acest fel, se poate asocia și cu dorința de a ameliora stările neplăcute tipice. Altfel spus, bei apă și de sete, și de foame, și de plictis.

Totuși, cred eu, apa băută în exces, nu e bună, dacă se depășește 2,5 litri, mai ales în condiții de sedentarism. Dacă în aceste prime zile se face și mișcare (cum e și recomandat!), poate că se explică un consum de 3 litri. Altfel, nu știu ce să zic.

Dar, pe măsură ce înaintăm în post, am observat, nevoia de apă scade, dispărând, încet-încet, chiar senzația de sete.

Eu, după ziua 25 de post, cu greutate mai reușesc să beau 1,5 litri de apă.

De multe ori, după 20-25 de zile, adesea uitam să beau și îmi reaminteam doar pentru că se instala o stare de moleșeală.

Deci, și în această privință, important e să ascultăm și să înțelegem semnalele corpului. Dar nu trebuie exagerat cu apa pentru că, oricum, tendința, în special la primele posturi, e de a bea mai multă apă decât e nevoie.

Repeți aceleași greșeli și nu găsești ieșirea?

Descoperă cum se aplică psihologia filocalică în situațiile concrete ale vieții tale.

Consilierea filocalică îți oferă un mod unic de a-ți înțelege problemele interioare și relaționale, verificat în aproape 2000 de ani de experiență ascetică.

Abonează-te la newsletter.

Newsletter

This field is hidden when viewing the form
Nume
Frumusețea străină care rănește inima

Eros, iubire, sexualitate

Cartea explorează dimensiunea erotică a ființei umane, având ca punct de reper modul în care erosul este reprezentat în literatura ascetică a primului mileniu creștin. Nu e un studiu riguros, ci o navigare liberă și cu tușe subiectiv eseistice a unei dimensiuni umane fundamentale, dar care joacă un rol atât de important în echilibrul interior al omului.

Screenshot 2024-12-13 at 19.09.46

Vindecare și descoperire de sine,
prin postul doar cu apă

De ce a fost abandonat acest post de Biserică, deși a fost singurul post practicat de Iisus? Ce gânduri îți trec prin minte, după ce nu ai mâncat nimic o lună de zile? Cum se simte corpul în timpul postului numai cu apă și după ceea? Cum se simte autovindecarea? Cum se modifică relația cu mâncarea? Cum se modifică nivelul de energie și rezistența corpului, în general?

O carte-mărturisire, apreciată de cei care deja au citit-o pentru sinceritatea cu care a fost scrisă.

Pe aceeași temă