În ultimii ani am auzit neobișnuit de multe cazuri de cancer în rândul unor persoane cunoscute pentru stilul de viață aparent echilibrat sau chiar ascetic. Acest lucru m-a tulburat deoarece, în mintea mea și, probabil, nu doar a mea, asceza concretizată într-o dietă lipsită de excese, eventual orientată spre alimente preponderent vegetale, ar trebui să însemne o garanție pentru sănătate.

O astfel de dietă am urmat și eu, o bună parte din viața mea matură, cu rezultate deloc bune. Înainte de posturile doar cu apă, pe care le-am ținut în ultimii ani, digestia mea era groaznică, marcată de intoleranțe la o mulțime de alimente și indigestii insuportabile la orice mâncare cu un conținut mai ridicat de grăsimi.

La mine totul a luat sfârșit odată cu primul post doar cu apă, cel de 11 zile, din 2021, după care nu am mai avut nici măcar o singură indigestie ori vreun disconfort digestiv notabil. Povestesc despre asta, în detaliu, în Fermoarul cerului. Pur și simplu, de la acel post, digestia mea a revenit la parametrii din adolescență.

Revenind, cei care au un stil de viață ascetic, cu o dietă scăzută în grăsimi animale ori din care acestea lipsesc cu totul, sunt mai expuși acțiunii bacteriei Helicobacter pylori, care poate cauza suferințe și boli abia recent înțelese. În 2005, doi cercetători, pe nume Barry Marshal și Robin Warren, au luat premiul Nobel pentru medicină, deoarece au demonstrat că Helicobacter pylori este cauza pentru gastrită, ulcer gastric, precum și cauza pentru 90% din cazurile de cancer de stomac.

S-a dovedit că Helicobacter pylori este o bacterie cancerigenă de clasă 1 care, pe lângă cancerul de stomac, cauzează și 5% din numărul total al cancerelor de toate tipurile, la nivel global.

Pe lângă asta, anumite tipuri de infecții cu Helicobacter pylori cauzează anemie și carențe grave de vitamina B12.

Documentând toate aceste aspecte, am lecturat în altă cheie anumite referințe din textele bisericești mai vechi sau mai noi, despre asceți care și-au „mortificat” trupul prin asceză aspră. Nu este exclus ca acest discutabil obiectiv – mortificarea trupului –  să fi fost și un obiectiv voluntar însă, cel mai probabil, era mai degrabă consecința unei boli. Când acest tip de „asceză” avea legătură cu un comportament alimentar irațional, foarte probabil Helicobacter pylori era, de fapt, cauza declinului fiziologic.

Foarte interesant e și că, de la un nivel al infecției cu Helicobacter pylori, bacteria „dictează” ce anume să mănânci, pentru a menține un nivel scăzut al acidității în stomac, care-i este convenabil. De asta persoanele de tipologie „ascetică” sunt adesea foarte pretențioase cu mâncarea și nu tolerează mâncărurile grase.

Pe lângă asta, s-a mai dovedit și că H. pylori induce un anumit tip de depresie și anxietate care, iarăși, se potrivește în tabloul ascetului care mănâncă puțin, frugal și e marcat mereu de sobrietate.

În fine, reiterez ceea ce am mai spus și cu alte ocazii: postul așa cum e înțeles și practicat astăzi îmbolnăvește, dacă e practicat pe durată lungă ori dacă e permanentizat. Dacă în tablou mai apar și alimentele hiperprocesate „de post” riscul de îmbolnăvire gravă crește exponențial. În „Fermoarul cerului” am tratat pe larg această problemă.