Ziua 23 – Când vine vorba de sănătate, pudibonderia e o prostie
-
Nicolae Hulpoi
Am avut un somn excelent și am dormit, fără întrerupere, până pe la 5.30. Aș mai fi putut dormi, dar mă simțeam atât de odihnit, încât am hotărât să mai citesc ceva.
La trezire, starea era excelentă. O stare de bine absolut impecabilă!
A fost o zi plină, cu umblet prin oraș, treburile mele obișnuite. Am mai și lucrat la carte. Spre seară am și copt vreo 15 kg de gogoșari, cu toate prelucrările subsecvente, până i-am pus la înghețat în congelator.
A fost o zi excepțională, m-am simțit fantastic. Cred că a fost cea mai bună zi de la începutul postului. Și e o adevărată mirare cum se poate așa ceva. De unde are corpul resurse?
Starea mintală este impecabilă, limpezimea minții, de asemenea, nivelul de energie este ridicat și constant. Deși nu mai pot dormi peste 7 ore, nu simt deloc, în timpul zilei, vreo stare de somnolență. Nici seara, când merg la culcare, nu simt oboseală. Cu toate acestea, somnul vine ușor, în 5-10 minute.
Explicația mea pentru starea de bine din această zi este, pe de-o parte, stabilizarea și adaptarea corpului la cetoză și, pe de alta, clisma din zilele precedente. Așa că acum mi-e clar: în momentul în care apare activitate intestinală, e nevoie de clismă.
Legat de clismă… mi-a fost greu să o fac. Mi-e greu să și aduc vorba de ea. Totul dintr-o pudoare țărănească, pe care o port mereu cu mine.
Totuși, când vine vorba de sănătate, pudibonderia e o prostie. Și de asta m-am lămurit atunci când medicii mă suspectau de cancer intestinal și a trebuit să fac un computer-tomograf intestinal. Acolo umilință ce-am îndurat! Și nici nu vreau să mă gândesc la ce îndură bieții oameni cu afecțiuni oncologice…