Spune papa Benedict:

„Ziua Sfântului Iosif era onomastica tatălui meu și a mea și, pe cât posibil, era sărbătorită cum se cuvine. Cel mai adesea mama, din economiile ei, reușea cumva să cumpere o carte importantă (de exemplu Der Kleine Herder). Apoi era o față de masă specifică pentru onomastică, ce dădea un aer sărbătoresc mesei. Se bea cafea râșnită, care-i plăcea mult tatălui meu, dar pe care de obicei nu ne-o puteam permite. În sfârșit, pe masă era întotdeauna o primulă ca semn al primăverii pe care Sfântul Iosif o aduce cu sine. În sfârșit, mama pregătea un tort cu glazură, care exprima pe deplin caracterul extraordinar al sărbătorii.”

Această deosebită și chiar emoționantă rememorare e cuprinsă în volumul: Benedict XVI, Ce este creștinismul. Un testament spiritual, editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2023, p. 214.